Tao, arta de a iubi, reprezinta un tratat de sexologie scris de medicii taoisti chinezi ale carui invataminte sunt valabile si astazi, cu toate ca de la scrierea lui, au trecut mai mult de doua mii de ani.

Pentru medicii taoisti, a face dragoste tinea de ordinea naturala si fireasca a lucrurilor. Contactele sexuale nu erau doar placute si delectabile , ci erau considerate ca fiind sanatoase si izvor de longevitate.

Concluziile filozofiei Tao se bazeaza pe premisa ca fericirea omului pe pamint are o puternica, o nemasurat de importanta componenta in activitatea sexuala, si anume nu oricare, ci cea conjugala.

Armonia sexuala este aspiratia suprema a cuplului, punctul culminant al existentei sale, centrul magic in care se concentreaza calitatiile cele mai de seama ale barbatului si femeii.

"Satisfactia satisfacerii partenerei intrece cu mult
intensitatea propiului orgasm"

Taoismul face oamenilor un dar nepretuit: le asigura o viata sexuala si conjugala plina de satisfactii, ii invata sa iubeasca sa faca dragoste.

Principiile esentiale ale filozofiei Tao sunt: Controlul ejacularii importanta orgasmului feminin intelegerea faptului ca orgasmul masculin si ejacularea nu sunt unul si acelasi lucru

Conceptia Tao asupra sexului are o aplicabilitate universala, iar pentru obtinerea succesului total, nu se cer alte "accesorii" decit stapinirea de sine, daruire si deplina intelegere a nevoilor partenerului.