Aparatul genital la barbat

Aparatul genital la barbat se compune din parti sau organe genitale externe, parti sau organe genitale interne si glande anexe

Organele genitale externe

Acestea sunt reprezentate prin penis si scrot.

1. Penisul este organul copulator al barbatului, dar si organ al mictiunii, deoarece contine si portiunea spongioasa a uretrei.
   Este situat median deasupra scrotului. Are o forma aproape cilindrica si este constituit din radacina si o parte libera.
   Radacina ce constituie partea fixa a penisului, este situata profund in perineu si fixata de oasele bazinului prin ligamentul fundiform si ligamentul suspensor al penisului.
   
   Partea libera este formata din corpul penisului si gland.
   Corpul de forma cilindrica, putin aplatizat, prezinta o fata superioara, cunoscuta sub denumirea de dorsul penisului, doua margini laterale rotunjite si o fata inferioara, pe suprafata careia, cind penisul este in erectie se observa o proeminenta longitudinala determinata de uretra. Corpul penisului este acoperit de piele fina si mobila.
   
   Glandul penisului este situat in extremitatea anterioara a partii libere a corpului. De forma aproximativ conica el prezinta o baza si un virf. La virful conului se deschide uretra, prin orificiul extern al uretrei. Baza sa, coroana glandului, intrece circumferinta corpului penisului, mai ales dorsal. Intre baza si extremitatea corpului se delimiteaza un sant numit balano-preputial.
   Pielea de la nivelul corpului penisului se insera la baza glandului. Ea depaseste marginea libera a corpului, se reflecta si acopera glandul, fara a adera la el, realizind o duplicatie numita preput.
   Preputul are la exterior un aspect tegumentar, iar spre gland, de mucoasa, care la nivelul colului se continua cu mucoasa glandului.
   Preputul prezinta glande care produc smecma preputiala, lichid laptos de consistenta ferma, puternic mirositoare, datorita componentei de acizi organici.
   
   Penisul alcatuit din tesut erectil special, este constituit din doi corpi cavernosi ai penisului si corpul spongios al uretrei, situat in santul dintre cei doi corpi cavernosi. Acestia sunt inveliti de albugine, membrana bogata in fibre elastice. Asezati pe partile laterale ale corpului penisului, corpii cavernosi ai penisului sunt formatiuni cilindrice, cu o lungime de 15-16cm, in repaos si 20-21cm in stare de erectie. Ei sunt legati de oasele bazinului prin ligamente scurte, insertii musculare, si ligamentul suspensor al penisului. Cei doi corpi cavernosi dorsali delimiteaza un sant in care este situata vena dorsala(profunda) a penisului. Pe marginile venei se gasesc arterele dorsale si nervii dorsali ai penisului.
   
   Din albuginee pornesc spre interior septuri conjunctive - trabeculele corpilor cavernosi- care delimiteaza spatii unde se gasesc vase de singe, asa-numitele cavernele corpilor cavernosi. Arterele peniene patrund in corpii cavernosi ai penisului. Cind penisul nu este in erectie acestea au un traiect helicoidal, de unde si denumirea de artere helicoidale. Din arterele helicine pornesc capilarele, dind sinusoide largi care umplu cavernele corpilor cavernosi. Venele cavernoase din dreapta comunica cu cele din stinga prin anastomoze ce strabat septul penian. Intre teritoriul venos al celor doi corpi cavernosi si corpul spongios al uretrei, nu exista legatura.
   
   Dimensiunile penisului in stare flasca, in ceea ce priveste partea sa libera sunt(dupa unii autori) la adult : 8-10cm iar in stare de erectie de circa 15cm. La barbatul virstnic, lungimea penisului in stare flasca creste cu 1-2cm, din cauza pierderii tonicitatii musculare.
2. Scrotul este o punga cutanata nepereche, mediana, in care se gasesc testiculii. Volumul si forma variaza dupa virsta.
   Structural scrotul este constituit di 7 tunici, fiind invelit la exterior de o piele subtire, elastica, pigmentata, incretita, cu peri lungi, rari si glande. Scrotul este impartit de septrul scrotului in doua burse, cite una pentru fiecare testicul.

Organele genitale interne

1. Testiculele in numar de doua, sunt situate in bursele scrotal.
   Situatia testiculului in scrot este secundara, obtinuta prin coborirea sa din regiunea lombara. Aceasta situatie secundara explica faptul ca, pentru spermatogeneza este necesara o temperatura mai joasa decit temperatura corpului.
   De forma ovoida, cu dimensiunile unei nuci, testiculul are 4-5cm lungime si 2-3cm latime. Greutatea unui testicul fiind de 25-30g.
   Fiecare testicul este format din 150-250 lobuli. In interiorul fiecarui lobul se gasesc 2-4 tubi seminiferi contorti ce au rolul de a produce spermatozoizi prin procesul de spermatogeneza, in care celulele germinale primordiale masculine - spermatogoniile - se transforma in spermatozoizi. Acest proces este influentat negativ de nutritia deficitara in proteine, minerale si vitamine, abuzul de alcool, tutun, droguri, intoxicatii cu plumb, mercur si substante radioactive.
   Spermatozoizii participa la formarea lichidului spermatic, constituit din spermatozoizi, lichid cowperian si lichid prostatic.
   Intre tubii seminiferi contorti se gasesc celulele interstitiale Leydig raspunzatoare de secretia hormonala testiculara.
   Cei mai importanti hormoni secretati de testiculi sunt testosteronul, androstendionul, dehidroepiandrosteronul.
2. Caile de eliminare spermatice cuprind: epididimul, canalul deferent, veziculele seminale, canalele ejaculatoare si uretra.

• Epididimul este un organ alungit, alcatuit din unirea canalelor aferente ale testiculului, care patrund in capul epididimului, deschizindu-se in canalul epidimar si care constituie epididimul propriu-zis. In epididim se produce lichid spermatic si in afara depozitarii spermatozoizilor, se produce si maturizarea terminala a lor. Spermatozoizii strabat epididimul in aproximativ 14 zile.
• Canalul deferent continua canalul epidimal, avind o lungime de
  40-50cm, cu un diametru de 2-3mm. Incepind de la sfirsitul cozii epididimului, canalul deferent urmeaza un traect ascendent, trece prin canalul inghinal, patrunde in cavitatea pelviana si se indreapta spre fundul vezicii urinare. La acest nivel, el prezinta o portiune mai dilatata, ampula canalului deferent, dupa care se continua cu un canal subtire ce se uneste cu colul veziculei seminale, formind canalul ejaculator.
• Veziculele seminale sunt doua rezervoare musculo-membranoase, in forma de para, care acumuleaza sperma in intervalul dintre ejaculatii. Ele au si un rol secretor, lichidul eliminat adaugindu-se la lichidul spermatic. Se mai numesc si glande veziculoase.
  Aceste vezicule au o lungime de aproximativ 5cm, latime de 1,5cm si un volum ce variaza intre 1-3cmc.
• Canalele ejaculatorii sunt doua conducte prin care sperma este purtata spre uretra. Au o lungime de 2-3cm si un diametru de 4mm.
• Uretra la barbat este un conduct prin care se elimina urina sau lichidul spermatic in timpul ejacularii. Ea porneste de la vezica urinara, strabate prostata si apoi penisul terminindu-se la exterior prin orificiul extern al uretrei numit meatul urinar. In portiunea prostatica a uretrei, aproximativ la mijlocul peretelui posterior, se deschid canalele ejaculatoare, iar pe laturi canalele prostatice.

Glandele anexe

1. Prostata este situata in bazin, inapoia simfizei pubiene, sub vezica urinara, inaintea rectului, inconjurind prima parte a uretrei.
   Prostata este alcatuita din lobi inconjurati de o capsula conjunctivo-musculara. Ea contine 30-35 de glande mici si secreta lichidul prostatic care intra in compozitia lichidului seminal.
2. Glandele bulbo-uretrale sunt doua glande tubulo-acinoase situate sub prostata, linga portiunea initiala a uretrei.

Zonele erogene

La barbat zonele erogene sunt situate la nivelul glandului, regiunea din jurul frenului, coroana glandului, bursele scrotale si partea posterioara, imediat vecina cu bursele scrotale. La acestea se mai adauga buzele, interiorul cavitatii bucale, limba, urechile, ochii, gitul si abdomenul.